Sinaxar la Duminica Lasatului Sec de Carne
Biserica Ortodoxă se află pe 6 martie 2016 în Duminica Lăsatului sec de Carne. În cele ce urmează vă prezentăm Sinaxarul acestei Duminici din Triod:
În această zi se face pomenirea Venirii a Doua, întru slavă, a Domnului nostru Iisus Hristos. După cele două pilde din duminicile trecute, pilda Vameşului şi a Fariseului şi pilda Fiului risipitor, dumnezeieştii Părinți au rânduit în această duminică pomenirea celei de a Doua Veniri a Domnului, pentru ca nu cumva omul, aflând din acele pilde despre iubirea de oameni a lui Dumnezeu, să trăiască fără nici o grijă, spunându‐şi: ,,Dumnezeu este iubitor de oameni! Dacă mă voi departa de păcat, îndată voi dobândi totulʺ.
Au rânduit deci dumnezeieştii Părinți în această duminică pomenirea înfricoşătoarei zile a celei de a Doua Veniri a Domnului, ca înfricoşându‐i pe oameni prin moarte şi prin aşteptarea chinurilor ce vor să fie, să‐i întoarcă spre virtute pe cei ce trăiesc fără nici o grijă şi să nu se încreadă numai în iubirea Sa de oameni, ci să țină seamă şi de aceea că Dumnezeu este un Judecător drept Care răsplăteşte fiecăruia după faptele lui. De altfel, trebuia să vină şi Judecătorul sufletelor care au mers mai înainte. Într‐un fel oarecare, sărbătoarea de azi pune oarecum astăzi sfârşit tuturor sărbătorilor, deoarece a Doua Venire va fi cea din urmă faptă din toate cele săvârşite de Dumnezeu pentru noi. Căci trebuie să avem în vedere că în Duminica viitoare, dumnezeieştii Părinți au aşezat pomenirea începutului lumii şi a izgonirii lui Adam din rai, iar în sărbătoarea de astăzi este pomenirea sfârşitului tuturor faptelor noastre şi al lumii înseşi. Socotesc că au aşezat această sărbătoare în Duminica lăsatului sec de carne pentru a ne opri, de frica Judecății, de la desfătări şi de la mâncări prea multe şi pentru a ne îndemna spre dragostea de aproapele. Şi altfel: se pune aici sărbătoarea de față, pentru că din pricina desfătării am fost izgoniți din rai şi am ajuns sub judecată şi blestem, şi pentru că în duminica viitoare avem să fim izgoniți din rai, în chip simbolic, prin Adam, până când va veni Hristos spre a ne duce iarăşi în rai. Se numeşte a Doua Venire, pentru motivul că întâia oară Hristos a trăit cu trupul printre noi, dar blând şi fără slavă. La a Doua Venire însă va veni din Cer cu minuni mai presus de fire şi cu mare strălucire; va veni în trup ca să fie cunoscut de toți că El este Cel Care a venit întâia oară pentru a mântui neamul omenesc, iar acum a doua oară, ca să‐l judece dacă a păzit bine poruncile ce i‐au fost date. Nimeni nu ştie când va fi venirea Lui. Domnul a ascuns‐o chiar Apostolilor Săi. Cu toate acestea, a arătat că înainte de venirea Sa vor fi unele semne, lămurite mai pe larg de unii dintre Sfinți. Se spune că a doua venire va fi după trecerea celor şapte mii de ani. Înainte de venirea Lui, va veni Antihrist. Se va naşte, după cum spune Sfântul Ipolit al Romei, dintr‐o femeie desfrânată, fecioară cu numele, dintre evrei, din seminția lui Dan, fiul lui lacov. Se va purta ca şi cum ar trăi după Hristos, va face minuni, câte a făcut şi Hristos, şi va învia morți. Totuşi, pe toate le va face în chip mincinos, nu cu adevărat; şi naşterea şi trupul şi toate celelalte minuni, după cum zice Apostolul. „Atunci ‐ zice el ‐ se va descoperi fiul pierzării, cu toată puterea şi semne şi minuni mincinoaseʺ (2 Tesaloniceni 2:3‐4). Dar, după cum spune Ioan Damaschin, nu se va întrupa diavolul, ci va fi om născut din desfrânare. Va lua asupra sa toată lucrarea Satanei şi se va arăta pe neaşteptate. Apoi se va arăta bun şi blând tuturor Va fi atunci foamete mare. Va veni, aşa zicând, în ajutorul poporului; va cerceta dumnezeieştile Scripturi; va ține post şi va fi silit de oameni să primească a fi ales împărat. Va iubi mai cu seamă pe poporul evreu, se va aşeza în Ierusalim şi va zidi templul iudeilor. Cu şapte timpuri înainte, după cum zice Daniil, va veni Enoh şi llie, propovăduind poporului să nu‐i primească. Antihrist însă îi va prinde şi‐i va chinui, apoi le va tăia capetele. Cei care vor voi să rămână credincioşi vor fugi departe; pe cei care îi va găsi în munți îi va ispiti prin demoni. Dar, din pricina celor aleşi, se vor micşora cele şapte timpuri. Va fi foamete mare; toate stihiile lumii se vor schimba, încât aproape să dispară toate.
După acestea va fi pe neaşteptate venirea Domnului din Cer, ca un fulger, mergând înainte cinstita Lui Cruce. Râu de foc clocotitor va merge înainte, curățind tot pământul de necurații. Îndată, vor fi prinşi Antihrist şi slugile lui şi vor fi dați focului veşnic. La sunetele de trâmbițe ale îngerilor, va veni deodată, de la marginile pământului şi din toate stihiile, tot neamul omenesc în Ierusalim, căci acesta este centrul lumii, şi acolo vor sta tronurile de judecată. Toți oamenii se vor schimba întru nestricăciune cu propriile lor trupuri şi suflete, şi vor avea aceeaşi formă. Înseşi stihiile lumii vor primi o schimbare în mai bine. Domnul, printr‐un singur cuvânt, va despărți pe cei drepți de cei păcătoşi. Şi vor merge lucrătorii faptelor bune spre a primi viața veşnică, iar păcătoşii, iarăşi, spre a primi chinul veşnic. Şi nu vor înceta niciodată acestea, nici viața veşnică, nici chinul veşnic. Dar trebuie să se ştie că Hristos nu va întreba atunci nici de post, nici de sărăcie, nici de minuni, cu toate că sunt bune şi acestea, ci de cele ce sunt cu mult mai bune decât acestea, de milostenie şi de milă. Va spune drepților şi păcătoşilor şase lucruri: „Am flămânzit şi Mi‐ați dat să mănânc; am însetat şi Mi‐ați dat să beau; străin am fost şi M‐ați primit; gol am fost şi M‐ați îmbrăcat; bolnav am fost şi M‐ați cercetat; în temniță am fost şi ați venit la Mine. întrucât ați făcut unuia dintre aceşti mai mici. Mie Mi‐ați făcut!ʺ (cf. Matei 25:35‐45) Aceste fapte bune poate să le facă oricine după puterea sa.
Aşadar, atunci toată limba va mărturisi că Domnul este Iisus Hristos întru slava lui Dumnezeu‐Tatăl.
Chinurile despre care vorbeşte Sfânta Evanghelie sunt acestea: acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinților; viermele lor nu se va sfârşi şi focul lor nu se va stinge; şi „aruncați‐i în întunericul cel mai dinafară!ʺ (cf Matei 8:12; 22:13; 25:30) Pe toate acestea Biserica lui Dumnezeu hotărât le primeşte.
Biserica lui Dumnezeu socoteşte că desfătarea şi împărăția Cerurilor sunt petrecerea Sfinților cu Dumnezeu, strălucirea ce o vor avea şi urcarea la Dumnezeu; iar chinul şi întunericul şi cele asemenea sunt depărtarea de Dumnezeu şi mustrarea sufletelor pricinuită de conştiința că au fost lipsite, din pricina nepăsării şi a desfătării trecătoare, de strălucirea dumnezeiască.
Cu iubirea Ta de oameni cea negrăită, Hristoase Dumnezeule, învredniceşte‐ne de glasul Tău cel dorit, numără‐ne în rândul celor de‐a dreapta Ta şi ne miluieşte pe noi. Amin.
