În calendarul ortodox, cei 40 de Mucenici din Sevastia sunt pomeniţi pe data de 9 martie.
În vremea împăratului roman, Liciniu (308 – 324) prigoana împotriva creştinilor ajunsese la apogeu. Toţi credincioşii erau siliţi să se închine la idoli şi să aducă jertfe diavolului. Cei care nu se supuneau erau torturaţi până îşi găseau sfârşitul.
În cetatea Armeniei, în Sevastia, exista o oaste a voievodului Agricola, un conducător foarte înverşunat împotriva creştinilor. În oastea lui Agricola slujeau 40 de ostaşi, cu credinţă în Dumnezeu. Erau bărbaţi viteji, puternici şi curajoşi, care nu cunoşteau frica şi care refuzau să se supună opresiunilor lui Agricola.
Trei dintre aceştia, Chiron, Candid şi Domnos au fost prinşi de trimişii lui Agricola şi aduşi la judecată pentru credinţa lor creştină. Li s-a cerut să renunţe la credinţa lor şi au fost ameninţaţi cu pedeapsa în cazul în care nu se vor supune.
Cei trei ostaşi au răspuns tiranului cu mult curaj: "Dacă pentru împăratul cel pământesc ne-am luptat în războaie şi am biruit pe vrăjmaşi, cu atât mai vârtos ne vom nevoi pentru Împăratul cel fără de moarte şi vom birui a ta răutate şi al tău vicleşug".
Voievodul Agricola le-a promis daruri, dacă se vor supune, sau vor fi pedepsiţi în caz de nesupunere.
Ostaşii au răspuns cu demnitate: “Despre ceea ce ne este nouă de folos, se îngrijeşte Domnul".
Au fost închişi în temniţă. Cei trei ostaşi şi-au petrecut noaptea cântând psalmi şi spunând rugăciuni în care cereau Domnului putere şi curaj pentru a-l înfrunta pe tiran.
Dimineaţă, Agricola i-a chemat din nou la supunere, dar ostaşii au rămas de neclintit. Restul ostaşilor care erau încă liberi au mărturisit şi ei credinţa în Hristos. Pentru aceasta, Agricola i-a băgat pe toţi în temniţă şi după şapte zile, când a sosit la Sevastia voievodul Lisie în control, i-a chemat din nou la judecată, dar au fost la fel de neclintiţi în faţa celor doi tirani.
Agricola a hotarât să-i ducă la un iezer şi să-i oblige să stea în apa îngheţată pentru a le înfrânge rezistenţa, dar martirii se rugau necontenit lui Dumnezeu pentru a le da putere să îndure gerul. Unul dintre ostaşi s-a dovedit mai slab, a ieşit din apa îngheţată şi s-a aruncat în apa caldă a unui feredeu, dar a murit pe loc.
Unul dintre străjerii care îi păzea pe martiri, cu numele Aglaie, martor al tuturor întâmplărilor a fost impresionat de puterea cu care Dumnezeu îi susţinea şi a hotărât să ia locul martirului care murise. A intrat în apa îngheţată, alături de martiri şi a strigat cu glas tare că este şi el creştin. A fost primit cu bucurie în locul ostaşului mort, întregind ceata celor 40 de sfinţi. Dumnezeu a încălzit apa iezerului şi cei 40 de creştini martiri au suportat mai uşor gerul cumplit.
Recunoscându-se învins, Agricola a hotarât să le sporească tortura cu sfărâmarea gleznelor picioarelor, iar mai apoi cu arderea lor şi aruncarea rămăşiţelor într-un râu pentru a nu mai rămâne nicio urmă a moştelor pentru pomenire.
Domnul a păstrat întregi trupurile martirilor şi l-a învestit pe fericitul Petru, episcopul acelei cetăţi să le scoată din apă şi să le pună la loc de cinste pentru veşnică pomenire.
Numele acestor patruzeci de Sfinţi Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.
Pomenirea lor se face în calendarul creştin ortodox, la 9 martie.
Obiceiuri populare legate de pomenirea Sfinţilor Mucenici
- Ziua Mucenicilor (9 martie) este socotită drept începutul Anului Agrar. Se trage prima brazdă cu plugul, în ţarină.
- Prin curţi şi grădini se aprind focuri pentru curăţarea uscăciunilor şi aungarea iernii. Cu cenuşa provenită de la aceste focuri se înconjoară casele şi anexele gospodăreşti, pentru a fi protejate de toate relele.
- Oamenii şi animalele se purifică prin stropirea cu apă sfinţită.
- Se bate pământul cu maiurile (ciocane mari din lemn) pentru a alunga frigul şi a scoate din interiorul Pământului căldura binefăcătoare.
- Se taie corzile viţei de vie pentru întinerirea ei, se scoate mierea din stupi.
- Se prepară turta de Mucenici şi din aluatul fiert sau copt se prepară “sfinţişorii”, care se servesc cu 40 sau 44 de pahare de vin (câte unu pentru fiecare mucenic!).
- În satele din Bucovina se fac praznice pentru sufletul celor morţi şi se impart celor adunaţi câte un colăcel, o lumânare aprinsă şi un pahar de vin.
Reţete de mucenici
Mucenici moldovenesti
Timp de preparare: 3 ore
Ingrediente pentru 1 kg de faina
Pentru aluat: 1 kg făină, 250 g zahăr, 500 ml lapte dulce, 4 ouă, 150 ml ulei, 25 g drojdie de bere, 1 praf de sare, arome (esenţă de vanilie, coajă rasă de lămâie)
Pentru insiropat: 200 ml apă, ½ baton de vanilie, 150 g zahăr
Pentru garnisit: 200 ml miere de albine, 200 g miez de nucă măcinat
Preparare
Se prepară o maia din drojdie, un praf de sare, 2-3 linguri de lapte si 2 linguri de făină, apoi se lasă la dospit 30-40 de minute, la loc călduţ, până se dublează ca volum. Se amestecă maiaua cu restul de făină, se adaugă ouăle bătute, restul de lapte călduţ, în care s-a dizolvat zahărul şi se frământă bine. Se adaugă uleiul treptat, frământând în continuare până când aluatul este omogen şi elastic. Se lasă la crescut circa 40 de minute, la loc cald.
Din aluatul preparat, se modelează pe planşetă suluri din care se “confecţionează” 8-uri cu înălţimea de 8-10 cm şi se aşază în tava unsă şi tapetată cu făină. Se lasă să crească încă 20 de minute, apoi se coc în cuptorul bine încălzit, circa 45 de minute.
Din zahăr, apă, vanilie se prepară un sirop consistent care se toarnă peste mucenicii fierbinţi şi după ce se însiropează, se ung deasupra cu miere, se presară cu nuci măcinate şi se servesc.
Mucenici (de post) cu zeamă
Timp de preparare: 2 ore
Ingrediente pentru 10 portii
Pentru aluat: 500 g făină, 250 ml apă, 50 ml ulei, 1 praf de sare
Pentru zeamă: 3 l apă, 12 linguri zahăr, 2 pliculeţe zahăr vanilinat, ½ baton de vanilie, 4 linguriţe scorţişoară măcinată, coajă rasă de lămâie şi portocală, 250 g miez de nucă măcinată, 200 g miez de nucă taiată “firicele” (sau zdrobită), 1 praf de sare
Preparare
Din faină, ulei, apă şi sare se prepară un aluat consistent, omogen şi elastic, care să nu se lipească de degete. Se prepară rulouri subţiri din aluat, care se taie bucăţi de circa 5-6 cm şi se modelează în formă de 8. Se lasă să se usuce câteva ore, chiar de la o zi la alta.
Separat, se pune apa la fiert împreună cu zahărul, zahărul vanilinat, un praf de sare şi batonul de vanilie. Când apa fierbe, se adaugă mucenicii şi se lasă să fiarbă până când aluatul este bine pătruns. Este indicat să se amestece din când în când pentru a nu se lipi mucenicii între ei. Se adaugă coaja rasă de lămâie şi portocală, cele două sortimente de nucă şi scorţişoara măcinată. După câteva clocote, se ia vasul deoparte de pe foc şi se lasă 10 minute să se aromatizeze, apoi se servesc. Sunt la fel de buni şi reci.
Articol de Livia Şandru
